13 iulie 2009
Fost luptător, ucis într-un club din Comăneşti de către un clan de ţigani
Un bărbat din localitatea băcăuană a murit sâmbătă noapte, după ce a fost înjunghiat în inimă de mai mulţi atacatori. Incidentul s-a produs într-un club şi a fost surprins de camerele de supraveghere ale localului. Martorii spun că bărbatul de 34 de ani, fost luptător, a fost atacat de mai mulţi bărbaţi fără motiv. A fost înjunghiat in cap si piept. Se pare că agresorii fac parte dintr-un clan de ţigani dintr-o localitate învecinată.
Victima a fost dusă imediat la spital, iar cel care i-a acordat primul ajutor era medicul de gardă, specialist ORL. Încercările de resuscitare au eşuat.
Ultima runda: Arturo Gatti a fost gasit mort. Sotia sa a fost arestata pentru implicare in moartea lui Arturo.

Sotia lui Gatti a fost arestata pentru implicare in uciderea lui Arturo, conform unui sait de stiri despre lupte. Marele maestru al ringului de box, Arturo Gatti, se afla cu sotia sa in varsta de 23 de ani, Amanda Rodrigues, intr-o statiune de lux de pe plaja braziliana unde a fost gasit mort sambata dimineata.
Arturo Gatti a fost adversarul lui Leonard Doroftei in 2004, cand l-a invins prin KO pe roman in repriza a doua, intr-un meci contand pentru centura de campion mondial al categoriei superusoare, versiunea WBC. Dupa acest meci, Doroftei s-a retras din activitate.
"M-a socat. A fost un super sportiv si un super baiat, printre ultimii gladiatori ai ringului. L-am respectat ca om si l-am respectat ca sportiv. Nu m-am gandit niciodata ca o sa moara asa. Super baiat. Imi pare rau de el", a spus Doroftei in exclusivitate pentru www.sport.ro
Ultima runda...
12 iulie 2009
Germar Rudolf din nou liber!
Dupa 44 de luni de detentie pentru delict de opinie, Germar Rudolf si-a revazut familia si se plimba din nou liber. Clar si scurt: Germar Rudolf este unul dintre tinerii intelectuali care si-au sacrificat libertatea pentru a spune lumii adevaruri ascunde de catre mafia holocaustologilor.
Tainele lui Voronin
Bunicul lui Voronin, luptator anti-comunist. Nepotul, o javra bolsevica
si anti-romaneasca.
si anti-romaneasca.
Anticomunist „insultat” de capitalişti
Raoul Volcinschi a câştigat în instanţă 75.000 de euro pentru suferinţele îndurate timp de aproape nouă ani în închisorile comuniste. Raoul Volcinschi, 85 de ani, este un personaj a cărui viaţă poate duce în spate un roman-fluviu. El a fost, pe rând, comisar în Poliţia Regală, conferenţiar univer sitar, deţinut politic, economist, operator de calculatoare (...). După mai bine de opt ani trăiţi în închisorile comuniste, Volcinschi a primit, printr-o sen tinţă a Tribunalului Cluj dată la sfârşitul săptămânii trecute, o despăgubire de 75.000 de euro.
Decizia nu este definitivă, pentru că fostul luptător anticomunist a făcut recurs.
„Suma de 75.000 de euro, care mi-a fost acordată pentru anii petrecuţi în închisori, mi se pare insultătoare. Eu nu vreau nici un leu, dar când mă gândesc că unul dintre călăii mei, generalul Nicolae Pleşiţă, fost comandant al Securităţii Cluj şi, ulterior, al întregii Securităţi, primeşte această sumă în doi ani, mi se pare că râde de mine”, explică Volcinschi.
Clujeanul este printre puţinii români care a pus la cale o tentativă de asasinat a fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Nu a făcut însă nici o zi de puşcărie pentru această „uneltire”, deoarece aceia care au fost implicaţi în plan nu au spus la Securitate nicio vorbă despre el.
După o viaţă de chinuri, Raoul Volcinschi trăieşte într-o casă mică, împreună cu o altă familie. În decursul timpului, clujeanul a fost condamnat de două ori. Prima dată, la 25 de ani de muncă silnică pentru crimă de uneltire împotriva ordinii sociale şi a doua oară, pentru o infracţiune înscenată de furt. În total a executat 8 ani şi 10 luni de închisoare, petrecuţi în cele mai crunte puşcării comuniste.(...)
Decizia nu este definitivă, pentru că fostul luptător anticomunist a făcut recurs.
„Suma de 75.000 de euro, care mi-a fost acordată pentru anii petrecuţi în închisori, mi se pare insultătoare. Eu nu vreau nici un leu, dar când mă gândesc că unul dintre călăii mei, generalul Nicolae Pleşiţă, fost comandant al Securităţii Cluj şi, ulterior, al întregii Securităţi, primeşte această sumă în doi ani, mi se pare că râde de mine”, explică Volcinschi.
Clujeanul este printre puţinii români care a pus la cale o tentativă de asasinat a fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Nu a făcut însă nici o zi de puşcărie pentru această „uneltire”, deoarece aceia care au fost implicaţi în plan nu au spus la Securitate nicio vorbă despre el.
După o viaţă de chinuri, Raoul Volcinschi trăieşte într-o casă mică, împreună cu o altă familie. În decursul timpului, clujeanul a fost condamnat de două ori. Prima dată, la 25 de ani de muncă silnică pentru crimă de uneltire împotriva ordinii sociale şi a doua oară, pentru o infracţiune înscenată de furt. În total a executat 8 ani şi 10 luni de închisoare, petrecuţi în cele mai crunte puşcării comuniste.(...)
Interviu
Aţi fost comisar în Poliţia Regală, în 1948. Cum era în vremea aceea?
La 1948, eram absolvent al Facultăţii de Drept şi m-au repartizat la poliţie, la Direcţia de Studii şi Planificare. Nu mi-a plăcut şi am plecat după nouă luni. Am venit la Cluj şi m-am prezentat la decanul facultăţii, unul Simion Pop, care scria cuvântul lege cu „j”. Îmi venea să mor. El scria leje sau schinjuit şi singura faptă de glorie a lui a fost că a pus steagul comunist pe biserica din Şomcuta. Asta era facultatea, din nulităţi era făcută.
Cum este lumea de astăzi în comparaţie cu lumea din anii ’50?
Noi atunci aveam nişte idealuri. Acum, în fiecare clipă îmi vine să înjur tineretul. Tineretul din ţară este laş şi ticălos. Doar discoteca este visul lor. Au migrat de parcă îi primesc ăia din străinătate cu braţele deschise şi acolo spală pe jos şi alte. Este o degradare totală.
De unde vine această degradare despre care vorbiţi?
Acum vin tot felul de miniştri cu planuri pentru învăţământ. Nu se va întâmpla nimic cu aceste planuri. Sunt zero, sunt frecţii la un picior de lemn. Corpul didactic este bolnav. În 1948, din corpul didactic făceau parte Lucian Blaga, D.D. Roşca, Liviu Rusu şi alte somităţi. Şi au fost daţi afară. Petru Ţuţea a fost două săptămâni şi a predat la Cluj şi a fost dat afară şi a făcut la puşcărie până i s-a acrit. sursa: evz.ro
Free Hal Turner!
“Freedom and Truth are worth fighting for. And if I have to give my life
to fight for Freedom, then here it is. Take it. I am Hal Turner. Goodbye.”
10 iulie 2009
Nick Griffin: Tiganii din Romania sunt un pericol pentru Marea Britanie
Nick Griffin (foto), liderul Partidului National Britanic, ales europarlamentar, a spus ca tiganii veniti din Romania pun in pericol securitatea Marii Britanii.Limbajul acestui ales britanic arata ce efecte poate sa aiba confuzia intre termenii “rom” si “roman”: “Sunt doua feluri de romi in Marea Britanie. Sunt romanii stabiliti aici de multa vreme, care se afla aici de generatii si care, atunci cand se duc si cand pleaca dintr-o zona, ea este impecabila, nici nu-ti dai seama ca au fost acolo. Nu avem nicio problema cu acest lucru. Pe de alta parte, sunt cei care circula - majoritatea veniti din Irlanda – cersetorii si hotii de buzunare, tigani din Londra. In timp ce elita liberala spune ca nu este corect sa vorbim astfel, eu as zice ca ei inregistreaza un nivel foarte ridicat de infractionalitate”.
Acelasi Griffin afirma ieri ca “islamul este un cancer, iar in Europa nu este loc pentru el. Islamul trebuie extirpat din Europa prin chimioterapie. Valorile occidentale, libera exprimare, democratia si drepturile femeilor sunt incompatibile cu islamul, care este un cancer ce macina libertatile si democratia noastra. Trebuie sa se faca ceva”. El crede ca UE trebuie sa-si fortifice frontierele, altfel va fi distrusa.
In Irlanda de Nord, lucrurile nu s-au calmat dupa ce au fost fugariti cei peste 120 de tigani din Romania. Ulster Defence Association a trimis o scrisoare Centrului islamic din Belfast, Asociatiei Polonezilor si Centrului Comunitatii Indiene: “Nicio simpatie pentru straini! Plecati din tara Reginei noastre inainte de Noaptea rugurilor aprinse, 11 iulie, si Ziua Paradei, 12 iulie. Altfel, casa voastra va fi aruncata in aer. Pastrati Irlanda de Nord alba! Irlanda de Nord este numai pentru britanici!”. BBC relateaza despre viata grea a tiganilor din satul Batar din nord-vestul Romaniei, care tocmai s-au intors din Irlanda de Nord. “L’Express” scrie despre “o romanca, bruneta si corpolenta, arestata” la Paris pentru ca a abandonat doi copii mici. Analizele au aratat ca ambii copii nu-i apartineau femeii, fusesera rapiti. Tot la Paris, a avut loc recent o scena de cosmar pentru politistii francezi, care voiau sa aresteze un tigan. O femeie a smuls un copil din bratele unui alt tigan, l-a apucat de un picior, l-a invartit deasupra capului si a inceput sa-l pocneasca pe un ofiter. Ca sa impresioneze, femeia a vrut sa-si bata apoi copilul cu capul de trotuar. Mai multe tiganci si-au scos tatele si au inceput sa-i improaste cu lapte in ochi pe politistii ingroziti. Intre timp, un alt tigan si-a taiat burta pe o portiune de 20 de centimetri. Dupa aceasta ambuscada, opt politisti francezi au ajuns in spital. Presa a scris ca femeia care l-a lovit pe ofiter cu copilul in cap era “romanca”, dar romanii nu au o asemenea traditie. Ion Budai Deleanu descrie asemenea scene specifice tiganilor in finalul epopeii “Tiganiada”. sursa: gardianul.ro
09 iulie 2009
Britanicii dau bani tiganilor pentru a-i convinge sa participe la cursuri
Mai multi tigani si imigranti din Marea Britanie au primit cate 70 de euro pentru a participa la cursuri care ii invata cum sa se duca la doctor sau ce trebuie sa faca ca sa isi trimita copiii la scoala.Zeci de persoane au participat marti la un asemenea summit, in Marea Britanie, marti dupa ce si-au incasat taxa de participare, informeaza Daily Mail.
Ei au fost invatati cum sa gaseasca un medic de familie, un dentist si o scoala pentru copiii lor, in conditiile in care se muta foarte des.
Organizatorii summit-ului "Traveller and Gipsy Awarness" au dat bani participantilor pentru ca s-au temut ca nimeni nu va veni la eveniment daca nu sunt stimulati financiar.

Mai multe persoane au criticat aceasta initiativa spunand ca banii publici nu trebuie cheltuiti pentru a-i "mitui" pe imigranti, ci pentru sanatatea propriilor copii.
Discutiile au avut loc intr-o sala de la Epsom Downs, iar primaria din Surrey a platit suma de aproape 2.900 de euro pentru a o inchiria. Mancarea si bautura pentru fiecare persoana care a fost la conferinta a costat peste 80 de euro.

Participantii au baut la micul dejun cafea si fursecuri, la pranz a fost bufet, iar la gustarea de dupa masa cafea si desert cu capsuni. De asemenea au avut la discretie apa si multe dulciuri.

"Ei ar trebui sa cheltuiasca banii pe oamenii care stau cu cortul langa casele noastre. Ar trebui sa ii foloseasca pentru a desfiinta taberele ilegale de imigranti", a declarat conservatoarea Ann Widdecombe.
"Daca ei nu vor sa fie deranjati atunci cand este vorba de participarea la cursuri care tin de educatia si sanatatea lor, inseamna ca nu ii intereseaza asta", a declarat politicianul Matthew Elliott. dupa ziare.com
08 iulie 2009
Cele mai importante inventii romanesti
1. Injectia cu insulina – Nicolae PaulescuNicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.
Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi “eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient.
Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase intr-o revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul “Recherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.
(Alte materiale de interes despre Nicolae Paulescu:
Nicolae Paulescu a combătut cu succes erorile ateismului biologic
Nicolae Paulescu: „Fără Dumnezeu, viaţa nu poate fi explicată“
The 7th National Congress of Romanian Federation of
Diabetes, Nutrition, Metabolic Diseases )
Celelalte descoperiri din Top 10 inventii romanesti:
2. Avionul cu Reactie – Henri Coanda
3. Gerovital – Ana Aslan
4. Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino
5. Stiloul – Petrache Poenaru
6. Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir
7. Pila Karpen – Nicolae Vasilescu-Karpen
8. Cibernetica – Stefan Odobleja
9. Tunul Basilic – Orban
10. Diorama – Grigore Antipa (intregul material la descopera.ro)
Facts: Alte inventii romanesti importante
1858 - Bucuresti - primul oras din lume iluminat cu petrol si prima rafinare a petrolului
1880 - Dumitru Vasescu - construieste automobilul cu motor cu aburi
1886 - Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcatiune cu reactie
1895 - D. Hurmuzescu - descopera electroscopul
1904 - Emil Racovita - fondatorul biospeologiei
1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roti cu pneuri; cu “Vuia I” acesta reuseste prima decolare fara sa foloseasca nici un mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la bord (în fapt, primul avion din istorie)
1906 - A.A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalta de percutie pentru sondaje adanci
1910 - Tache Brumarescu - masina de taiat sulf
1918 - Gogu Constantinescu - intemeiaza o noua stiinta: sonicitatea
1920 - Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile Pamant - Luna, folosite la pregatirea programelor “Apollo” (al caror parinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei “Apollo” care a dus primul om pe Luna
1921 - Aurel Persu - automobilul fara diferential, cu motor în spate (de forma “picaturii de apa”)
1962 - Ion Agarbiceanu - primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie.
Moscopole, o Atlantida pentru aromânii rătăciţi prin Balcani
Cand eram copil, aveam un almanah din anul 1985 (il mai am si acum, Luceafarul, almanah estival, pag. 123-134, Un oras romanesc pierdut: Moscopole - o sa scanez acest material foarte interesant). In el era cuprinsa povestea orasului aromanilor, Moscopole. Povestea este una fermecatoare si acum am regasit, cu ajutorul unui camarad, povestea aromanilor din Voscopole in cotidianul evz.roÎNAPOI ACASĂ. Alungaţi din metropola pe care au construit-o, aromânii din Albania încearcă să recupereze ce se mai poate şi să se ferească de un cumplit blestem.
În aromână, la „a vorbi” se zice „a zbura”. Poate pentru că vlahii împrăştiaţi prin Balcani au căpătat o abilitate ne omenească după toate prigonirile îndurate, iar limba le-a făcut zborul mai uşor. Moscopole - o adevărată metropolă ridicată de negustorimea aromână în estul Albaniei de azi - e doar un exemplu al acestei vocaţii tragice.
După ce oraşul înfloritor, aflat pe traseul comercial ce lega Constantinopole de Viena, a fost distrus de musulmani, aromânii s-au împrăştiat prin Balcani sau prin Occident, şi-au pus durerea în cântece, au mers la biserică şi s-au rugat pentru morţi.
Cei puţini rămaşi pe loc şi-au văzut de oierit sau de negustorie, au făcut alte averi şi-au continuat să vorbească limba veche. După ce i-au descoperit vlahii de la nord de Dunăre, prin părţile locuite de aro mâni se înfiinţează şcoli în limba română. Pentru mulţi, e încă un motiv să „zboare” pe o limbă nouă, către locuri mai bogate. Românii le spuneau că spre „ţara-mamă”.
Greul avea să vină însă odată cu instaurarea regimului comunist în Albania, poate cel mai dur din Europa. Atunci au fost dărâmate mai toate bisericile, iar botezurile sau cununiile au fost interzise cu totul. Pentru aromâni, popor cre dincios prin excelenţă, o ase menea măsură a semănat bine cu un genocid. Şi-au vorbit limba în şoaptă, au făcut ouă roşii de Paşte, şi-au făcut cruce cu limba în cerul gurii şi au supravieţuit.
Nici în 1990 nu şi-au căpătat toate drepturile. Au putut însă, cel puţin, să meargă la biserică, fie şi la o slujbă ţinută în albaneză, să se boteze şi să se cunune, să meargă din când în când pe la neamuri, să le zică fără frică „Zâua bunî!”.
Lupta cu blestemul
EVZ vă propune o incursiune în Moscopole, fostul centru al unei civilizaţii. O „Atlantidă” a aromânilor, nu scufundată, ci uitată multă vreme pe munte.
Am stat de vorbă acolo şi-n localităţile din jur cu oameni care încearcă să-şi recupereze cultura. Dumitrache Veriga, fost sculptor, a decis să devină preot imediat ce a avut voie. Vorbeşte şi româna „clasică”, pentru că a fost câţiva ani în ţară, apoi s-a întors în oraşul natal, Corcea, să-şi ajute comunitatea.
Face tot ce poate ca blestemul ţesut de înaintaşii săi, adresat celor care-şi uită limba, să nu se împlinească. Au de înfruntat mai nou, tendinţele de grecizare a zonei. „Noi zburăm ghini”, spune părintele şi zâmbeşte.
ÎNVIEREA
Oraşul începe să renască tot cu aromâni, din piatra vechilor case
Cine-a şters feţele sfinţilor, a făcut-o cu o ură greu de înţeles. Nu s-a dus doar stratul pictat, ci bucăţi groase de perete, au rămas în urmă găuri albicioase. Scrie „Jeras - 28 II 1969”, scrie „Zaimi”, scrie „Diana”, scrie „Frebar”. O sete de om primitiv a fixat cuvintele astea în piatră.
La orele dimineţii, soarele şi frunzişul copacilor acoperă cu umbre zidurile bisericii din Moscopole, „Sfântul Nicolae”, ori le îneacă în alb. În lumina asta nu e decât imaginea unei epoci aşezate peste alta.
Pe aici treceau drumurile comerciale spre Viena
Sfinţii au fost pictaţi pe la 1720. La vremea aceea, Moscopole avea o tipografie unică în Balcani, şcoli, bănci, chiar şi o Academie. Într-o gravură, reprodusă în marmură pe poarta bisericii, e înfăţişată o adunătură mare de case şi lăcaşuri. Între ele se taie trei drumuri mari.
Sunt cifre care spun că oraşul ar fi avut atunci 60.000 de locuitori. Istoricul Neagu Djuvara susţine însă că cifra reală ar fi undeva în jurul a 20.000 de oameni. În orice caz, enorm pentru acea vreme, în condiţiile în care Viena imperială, de exemplu, era cam de două ori mai mică.
Neagu Djuvara - la rândul său descendent al unei vechi familii de „aromâni” - explică fantastica înflorire a oraşului: „Aromânii, în contrast cu populaţiile albaneze sau slave, erau excelenţi negustori. La sfârşitul veacului al XVIII-lea, tot comerţul între Constantinopole şi Viena este făcut de aromâni”. Negustorii veneţieni ajunseseră să-i invidieze pe aromâni, iar grecii pretindeau că Moscopole era colonie de-a lor, doar pentru că actele comerciale se încheiau în greceşte prin partea locului.
Alungaţi de musulmani
Pentru musulmanii albanezi, aromânii deveniseră periculos de bogaţi şi de influenţi, mai erau şi creştini pe deasupra. Aşa că s-au apucat să distrugă ce trebuia distrus. Seria de atacuri asupra oraşului Moscopole a început în 1769 şi a ţinut vreo 20 de ani.
„Turcii consideră că aceşti creştini de la Moscopole sunt nişte aliaţi potenţiali ai rusului sau ai veneţianului, aşa că-i atacă în mod sălbatic. Se pare că tatăl lui Ali Paşa, din Ianina, este acel sălbatic care a devastat în aşa hal oraşul încât familiile care-au scăpat au plecat”, povesteşte Djuvara.
Valeriu Papahagi arată, într-o carte publicată în 1935, cum funcţiona mecanismul distrugerii: „Hoardele mahomedane de Daglii şi Coloniaţi au dat cele dintâi semnalul nenorocirilor, începând să jefuiască caravanele care frecventau târgul din Voscopole. La rândul lor, beii din Muzachia, sub pretext de a ajuta pe supuşii necăjiţi ai Marelui Senior, puseră garnizoană în oraş şi, după zece ani de devastări, jafuri şi războaie, Voscopolea dispăru de pe suprafaţa Albaniei”.
S-a păstrat de atunci şi o baladă ce le dă fiori reci aromânilor de azi: „Plângute tri Voshopole”.
Mulţi aromâni s-au stabilit la Viena, la Veneţia, mai puţini în Transilvania sau Muntenia. Fiecare după neamuri ori după cunoştinţele făcute prin târguieli.
În urma lor, fostul mare oraş, de câteva zeci de mii de locuitori, a ajuns repede o ruină. Ce a rămas în picioare după jafurile musulmanilor a fost dărâmat în timpul celor două războaie mondiale, comunismul şi-a mâzgălit numele peste sfinţii rămaşi, apoi a ridicat în centru o coloană de ciment, cu stea pe ea.
Prima biserică, reconstruită
Moscopole cel de azi e un sat cu circa 1.000 de locuitori. Oricum, populaţia e mult mai mare faţă de acum câţiva ani. Cei care se stabilesc în ultima vreme aici sunt, în mare parte, tot aromâni. Nouveniţii îşi fac case din grămezile de piatră rămasă pe câmpuri de la cele vechi. Un om cu stare a reconstruit chiar din temelii prima biserică a oraşului, „Sfânta Vineri”.
Privită de sus, noua localitate are o înfăţişare bizară: printre locurile unde au răsărit casele înalte, cu acoperişuri de ţiglă roşie, se află încă împrejmuiri din piatră veche şi drumuri cu urme de pavaj.
La Biserica „Sfântul Nicolae” slujeşte - în albaneză, ce-i drept -, un preot aromân, iar la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”, de mai sus, se adună, cu o zi înainte de hram, credincioşi din toată Albania, cu pomelnice lungi. continuarea, la fel de interesanta, la evz.ro
07 iulie 2009
Gregor Strasser
Noi trebuie sa invatam ca munca este mai mult decat o proprietate, ca serviciul inseamna mai mult decat o suma de bani! Valorificarea tuturor lucrurilor in bani, proprietati si posesiuni este cea mai funesta mostenire a sistemului economic capitalist. Prabusirea si dizolvarea popoarelor este consecinta directa a folosirii acestei scari de valori pentru ca alegerea in functie de proprietati este inamicul mortal al rasei noastre, al sangelui si al vietii autentice.
Noi nu am lasat niciun dubiu asupra faptului ca socialismul national o rupe total cu acest privilegiu al propietatii si ca eliberarea muncitorului german trebuie sa se extinda si in participarea sa la castiguri, proprietati si serviciu. Dar daca ne-am opri aici ar insemna sa folosim vechea unitate de masura, iar necesara revolutie a mintilor, ce ne va elibera de mentalitatea sistemului capitalist actual, nu va putea fi initiata.
Noi punem valoarea serviciului deasupra valorii proprietatii. Valoarea serviciului este unica valoare pe care o recunoastem cu adevarat! Noi punem serviciul in rolul principal, si nu banii. In acelasi mod consideram ca responsabilitatea este incoronarea aspiratilor umane, niciodata bogatia sau luxul!
Aceasta este noua viziune, noua religie a economiei si cu ea se va stabili finalul guvernarii violente a "vitelului de aur", iar diferentele intre oameni, drepturi, vor fi doar diferentele serviciului, diferente in gradele de responsabilitate care intr-un final, provin de la Dumnezeu si sunt sfinte.
”Alfabetul Țiganilor” a fost descifrat de polițiștii italieni
¨Il alfabeto degli zingari˝ în traducere ˝Alfabetul Ţiganilor˝, a fost descifrat de curând de Chestura din Milano.”Alfabetul Ţiganilor” reprezintă o serie de simboluri, grafitti, cu care sunt marcaţi pereţii locuinţelor care urmează să fie jefuite. Fenomenul este urmărit încă de la începutul anilor ´90 iar până astăzi a fost descoperit un număr de 23 de simboluri. Acestea ajută bandele să se organizeze şi totodată oferă informaţii despre gradul de periculozitate al loviturii care urmează a fi pusă în practică.
Iată unele din simbolurile descifrate: litera ˝M˝ este corelată cu mesajul ¨furt uşor de executat dimineaţa˝, litera ˝N˝ este corelată cu mesajul ˝furt uşor de executat seara˝ iar grupul ˝AM˝ este corelat cu mesajul ¨furt uşor de executat după amiază. sursa: adevarul.ro
06 iulie 2009
PE ULTIMUL DRUM - Bărbaţii aveau legături cu grupul de rezistenţă anticomunistă Garda Albă şi au fost executaţi fără condamnare în 1949
Peste 200 de oameni însoţiţi de un sobor de preoţi şi de garda militară de onoare au participat astăzi (24 iunie - nota Lupta-NS) la înmormântarea celor trei bărbaţi executaţi de Securitate în urmă cu 60 de ani, pe Dealul Crucii, lângă localitatea Nepos.
Aceştia au fost îngropaţi în cimitirul municipal. Bărbaţii aveau legături cu grupul de rezistenţă anticomunistă Garda Albă şi au fost executaţi fără condamnare în 1949. Rudele acestora au solicitat acţiunea de exhumare pentru a le putea oferi predecesorilor lor o înmormântare creştinească. Astăzi, dorinţa lor a devenit realitate. Exhumările din 28 aprilie au fost făcute de membrii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, la solicitarea rudelor celor 3. Săpăturile au scos la iveală rămăşiţele lui Ioan Leonida Bodiu, Ioan Ştefan Burdeţ şi Toader Dumitru. În România sunt aproape 10.000 de victime ale Securităţii, până acum însă doar 30 au fost exhumate şi îngropate mai apoi creştineşte. sursa: realitateabistrita.ro
Pe aceeasi tema: Crima din Nepos – dreptate partiala sursa: gazetadecluj.ro
Crimele comunismului ies la suprafaţă după 60 de ani
Reşiţa: Partizanii de la Teregova, ucişi de Securitate, au fost dezgropaţi
Oamenii îşi amintesc opersiunile şi abuzurile la care erau supuse familiile celor care luptau cu Securitatea.
Recentele săpături şi cercetări ale Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului de la Teregova au stârnit multă zâzanie printre gugulani. Lucrările de la Teregova au fost demarate cu sprijinul şi la cererea Elenei Iacob, născută Anculia, fiica unuia dintre partizanii omorâţi de Securitate. Tatăl său, Petru Anculia, împreună cu „Tunariu”, Gheorghe Urdăreanu pe numele său, au fost îngropaţi împreună, într-o groapă comună, noaptea şi fără cruce.
Au luptat până la sfârşit
„Tunariu” era lider al grupului, iar Petru Anculia se alăturase partizanilor pentru că era persecutat de Securitate ca să dea animalele. Grupul de partizani din Teregova depăşea 30 de persoane şi a fost încercuit de securişti pe 22 februarie 1949, la „Pietrele Albe”. Pentru a scăpa din încercuire, Petru Anculia şi cu Gheorghe Urdăreanu au rămas în ariergardă. Partizanii au scăpat, însă cei doi au fost omorâţi de gloanţele trupelor de Securitate.
„Au vrut să-i aducă în sat legaţi de cai, dar stăpânul cailor le-a spus că se sperie caii şi aşa i-a făcut să-i aducă într-o căruţă. Jos, în sat, i-au răstignit pe cruce şi i-au pus sub nucul din faţa Primăriei”, povesteşte Ionaşcu Iacob.După deshumare, Elena, fiica lui „Miloi”, coboară în groapă şi strânge oasele într-un cearşaf alb ca lacrima, apoi îl leagă la colţuri. Soţul său coboară şi el cu o ladă din lemn de tei, uşoară şi parfumată, pentru ca somnul celor doi să fie liniştit. Cu o lacrimă în coada ochiului, femeia aprinde două lumânări pe care le pune la capeţii lădiţei.
„Când i-au adus la Pretură (primărie n.r.) nu ştiam cine sunt. Sora mea a văzut ştrimfii lu tata şi atunci am ştiut că el este”, povesteşte femeia. Acum e liniştită, după 60 de ani şi-a revăzut tatăl. „Aveam numai 7 ani când a murit”, mai spune ea. sursa: adevarul.ro
Pe aceeasi tema: Crimele comunismului ies la suprafaţă după 60 de ani sursa: masuramedia.ro (unde puteti gasi biografiile celor asasinati)
„Victimele au fost identificate în urma cercetărilor noastre în arhivă şi pe teren, inclusiv pe baza mărturiilor orale ale unor persoane contemporane cu evenimentele în cauză, susţine Marius Oprea, preşedintele IICCR. De asemenea, locurile unde se află îngropate astfel de persoane sunt identificate după asidue căutări şi cercetări efective în teren, locaţiile respective aflându-se de cele mai multe ori în locuri izolate şi uneori greu accesibile. În opinia noastră, numărul acestor victime se situează în jurul a 10.000 de persoane.”
Oamenii îşi amintesc opersiunile şi abuzurile la care erau supuse familiile celor care luptau cu Securitatea.
Recentele săpături şi cercetări ale Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului de la Teregova au stârnit multă zâzanie printre gugulani. Lucrările de la Teregova au fost demarate cu sprijinul şi la cererea Elenei Iacob, născută Anculia, fiica unuia dintre partizanii omorâţi de Securitate. Tatăl său, Petru Anculia, împreună cu „Tunariu”, Gheorghe Urdăreanu pe numele său, au fost îngropaţi împreună, într-o groapă comună, noaptea şi fără cruce.
Au luptat până la sfârşit
„Tunariu” era lider al grupului, iar Petru Anculia se alăturase partizanilor pentru că era persecutat de Securitate ca să dea animalele. Grupul de partizani din Teregova depăşea 30 de persoane şi a fost încercuit de securişti pe 22 februarie 1949, la „Pietrele Albe”. Pentru a scăpa din încercuire, Petru Anculia şi cu Gheorghe Urdăreanu au rămas în ariergardă. Partizanii au scăpat, însă cei doi au fost omorâţi de gloanţele trupelor de Securitate.
„Au vrut să-i aducă în sat legaţi de cai, dar stăpânul cailor le-a spus că se sperie caii şi aşa i-a făcut să-i aducă într-o căruţă. Jos, în sat, i-au răstignit pe cruce şi i-au pus sub nucul din faţa Primăriei”, povesteşte Ionaşcu Iacob.După deshumare, Elena, fiica lui „Miloi”, coboară în groapă şi strânge oasele într-un cearşaf alb ca lacrima, apoi îl leagă la colţuri. Soţul său coboară şi el cu o ladă din lemn de tei, uşoară şi parfumată, pentru ca somnul celor doi să fie liniştit. Cu o lacrimă în coada ochiului, femeia aprinde două lumânări pe care le pune la capeţii lădiţei.
„Când i-au adus la Pretură (primărie n.r.) nu ştiam cine sunt. Sora mea a văzut ştrimfii lu tata şi atunci am ştiut că el este”, povesteşte femeia. Acum e liniştită, după 60 de ani şi-a revăzut tatăl. „Aveam numai 7 ani când a murit”, mai spune ea. sursa: adevarul.ro
Pe aceeasi tema: Crimele comunismului ies la suprafaţă după 60 de ani sursa: masuramedia.ro (unde puteti gasi biografiile celor asasinati)
„Victimele au fost identificate în urma cercetărilor noastre în arhivă şi pe teren, inclusiv pe baza mărturiilor orale ale unor persoane contemporane cu evenimentele în cauză, susţine Marius Oprea, preşedintele IICCR. De asemenea, locurile unde se află îngropate astfel de persoane sunt identificate după asidue căutări şi cercetări efective în teren, locaţiile respective aflându-se de cele mai multe ori în locuri izolate şi uneori greu accesibile. În opinia noastră, numărul acestor victime se situează în jurul a 10.000 de persoane.”
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)











